Alimentaţia şi sănătatea
Omul foloseşte în alimentaţia sa o gamă largă de
produse naturale sau industriale, numite alimente sau
produse alimentare. Acestea contribuie la creşterea
organismului, asigură energia de care are nevoie omul
pentru diversele lui activităţi, pentru funcţionarea
organelor sale (inima, stomacul, rinichii, plămânii
etc.). Energia pe care o conţin produsele alimentare se
măsoară în calorii. Dacă omul desfăşoară o activitate
ce presupune un efort considerabil, adică un consum
de energie sporit, alimentaţia lui trebuie să-i asigure
cantitatea de calorii corespunzătoare energiei cheltuite.
Cantitatea necesară de calorii depinde nu numai de felul
de activitate a omului, ci şi de vârsta, de sexul acestuia.
Astfel, s-a constatat că băieţii de 7-12 ani au nevoie de
ceva mai multe calorii decât fetele de aceeaşi vârstă.
Acest lucru este determinat, în primul rând, de faptul
că băieţii preferă jocurile active, sportul (de exemplu,
fotbalul), care necesită un consum mai mare de energie.
Şi bărbaţii au nevoie de o cantitate mai mare de calorii,
deoarece, de regulă, ei practică activităţi cu un consum
mare de energie. Dacă activitatea solicită un consum
moderat de energie, atunci necesarul de calorii este
aproximativ acelaşi pentru băieţi/bărbaţi şi pentru fete/
femei.
Energia necesară organismului depinde şi de anotimp.
De exemplu, primăvara avem nevoie de mai multe
alimente care conţin diverse vitamine, iar vara – de
alimente care conţin, în afară de vitamine, o cantitate
mai mare de apă (pepene verde, castraveţi, produse lactate,
carne, ouă etc.). În perioada rece a anului, toamna
şi iarna, omul are nevoie de mai multe alimente care
conţin proteine (carne, peşte, ouă, brânză, fasole), lipide
(unt, ulei, smântână, lapte), vitamina C (măceşe, legume,
lămâi). În orice anotimp se recomandă consumul
de legume şi fructe, care asigură organismul nu numai
cu vitamine, ci şi cu elemente minerale (calciu, fier,
fosfor, iod).
Valoarea calorică a alimentelor depinde de compoziţia
lor. Alimentele conţin diverse substanţe nutritive
(schema 1.1). Dacă acestea satisfac necesităţile organismului,
alimentaţia este considerată corectă sau
sănătoasă.
Niciun aliment nu poate conţine toate substanţele nutritive
necesare organismului, de aceea trebuie să consumăm alimente
cât mai variate. Asocierea sau combinarea produselor alimentare
este foarte importantă pentru sănătatea noastră. Laptele, de
exemplu, este un aliment care conţine cele mai diferite substanţe
nutritive. De aceea el este folosit în alimentaţia copiilor, a persoanelor
bolnave, a celor care muncesc în condiţii toxice etc.
Insuficienţa de vitamine în organism duce la o boală numită
avitaminoză. Aceasta reduce rezistenţa organismului la diverse
infecţii, încetineşte creşterea etc. Pentru a evita avitaminoza,
trebuie să consumăm alimente în care se găsesc vitaminele de
primă importanţă pentru sănătatea noastră (tabelul 1.1).
produse naturale sau industriale, numite alimente sau
produse alimentare. Acestea contribuie la creşterea
organismului, asigură energia de care are nevoie omul
pentru diversele lui activităţi, pentru funcţionarea
organelor sale (inima, stomacul, rinichii, plămânii
etc.). Energia pe care o conţin produsele alimentare se
măsoară în calorii. Dacă omul desfăşoară o activitate
ce presupune un efort considerabil, adică un consum
de energie sporit, alimentaţia lui trebuie să-i asigure
cantitatea de calorii corespunzătoare energiei cheltuite.
Cantitatea necesară de calorii depinde nu numai de felul
de activitate a omului, ci şi de vârsta, de sexul acestuia.
Astfel, s-a constatat că băieţii de 7-12 ani au nevoie de
ceva mai multe calorii decât fetele de aceeaşi vârstă.
Acest lucru este determinat, în primul rând, de faptul
că băieţii preferă jocurile active, sportul (de exemplu,
fotbalul), care necesită un consum mai mare de energie.
Şi bărbaţii au nevoie de o cantitate mai mare de calorii,
deoarece, de regulă, ei practică activităţi cu un consum
mare de energie. Dacă activitatea solicită un consum
moderat de energie, atunci necesarul de calorii este
aproximativ acelaşi pentru băieţi/bărbaţi şi pentru fete/
femei.
Energia necesară organismului depinde şi de anotimp.
De exemplu, primăvara avem nevoie de mai multe
alimente care conţin diverse vitamine, iar vara – de
alimente care conţin, în afară de vitamine, o cantitate
mai mare de apă (pepene verde, castraveţi, produse lactate,
carne, ouă etc.). În perioada rece a anului, toamna
şi iarna, omul are nevoie de mai multe alimente care
conţin proteine (carne, peşte, ouă, brânză, fasole), lipide
(unt, ulei, smântână, lapte), vitamina C (măceşe, legume,
lămâi). În orice anotimp se recomandă consumul
de legume şi fructe, care asigură organismul nu numai
cu vitamine, ci şi cu elemente minerale (calciu, fier,
fosfor, iod).
Valoarea calorică a alimentelor depinde de compoziţia
lor. Alimentele conţin diverse substanţe nutritive
(schema 1.1). Dacă acestea satisfac necesităţile organismului,
alimentaţia este considerată corectă sau
sănătoasă.
Niciun aliment nu poate conţine toate substanţele nutritive
necesare organismului, de aceea trebuie să consumăm alimente
cât mai variate. Asocierea sau combinarea produselor alimentare
este foarte importantă pentru sănătatea noastră. Laptele, de
exemplu, este un aliment care conţine cele mai diferite substanţe
nutritive. De aceea el este folosit în alimentaţia copiilor, a persoanelor
bolnave, a celor care muncesc în condiţii toxice etc.
Insuficienţa de vitamine în organism duce la o boală numită
avitaminoză. Aceasta reduce rezistenţa organismului la diverse
infecţii, încetineşte creşterea etc. Pentru a evita avitaminoza,
trebuie să consumăm alimente în care se găsesc vitaminele de
primă importanţă pentru sănătatea noastră (tabelul 1.1).
Comentarii
Trimiteți un comentariu